„După ce am citit atât de multe cărți minunate cu copiii din România în ultimii 6 ani, cum aș putea alege doar câteva cărți preferate?”, spune Brandi Bates, fondator „Citim Împreună România”, grup de cititori creat pentru a cultiva beneficiile și frumusețea cititului împreună în rândul copiilor, și a celor ce au grijă de ei, din România.

„Iată 6 dintre cărțile citite și adevărate „care iubesc copiii” atunci când sunt citite cu voce tare. Dacă vreți să ajutați copiii din România să se îndrăgostească de cărți, aceste cărți sunt, în opinia mea, printre cele mai bune pentru a face acest lucru”, afirmă Brandi Bates, cea care aduce #NoiOrizonturi în România din 2013 prin proiectul „Citim Împreună România”.

Notițe:

Numărul de cuvinte propus este cel din textul original, traducerea în românește având un număr comparabil de cuvinte. Atunci când citim unui grup de copii, dintre care mulți nu sunt obișnuiți să li se citească cu voce tare, este imperativ să începem cu texte scurte și ilustrate (sub 1000 de cuvinte, a căror lectură durează mai puțin de 20 de minute).

Cu privire la adecvarea la vârstă. În sugestiile cu privire la vârstă, propun doar vârsta minimă, nu și cea maximă. Cele mai bune cărți ilustrate nu țin cont de vârstă. Conțin adevăruri ce îi pot atinge pe cei mai tineri și mai în vârstă dintre noi…dacă sunt citite/interpretate și explorate bine de „cititorul-șef”. Întrebările de discuție de după lectură sunt mai degrabă subiectul unei adaptări în funcție de vârstă.

1. We are in a book!/Suntem într-o carte!

Număr de cuvinte: 256

Limba originală:  Engleză

Autor/Ilustrator: Mo Willems

Traducător: Florentina Hojbotă

Editură: Arthur

Anul apariției:  2010 (EN) și 2017 (RO)

Vârsta sugerată:  0+

Cititori ideali:  2, unul pentru Gerald și unul pentru Porchiță. (Desigur, o singură persoană ar putea reda du-te-vino-ul de replici, dar două voci distincte ar ridica nota acestei lecturi cu voce tare de la 5 la 7 stele.)

Sfaturi de lectură: 

1. Dacă sunteți doi cititori, nu ezitați să vă puneți spate în spate, ca Porchiță și Gerald la pagina 2. Și simțiți-vă liberi să vă mișcați precum o fac personajele despre care citiți.
2. Chiar ar trebui să citiți toate „!!!!!”-urile, „…”-urile, „Hi!Hi!Hi!”-urile, „Ha! Ha! Ha!”-urile și toate LITERELE MARI. Chiar și „!” de la pagina 3 trebuie „citit”. Găsiți-vă propriul mod de a citi aceste elemente (fără să fie nevoie să vă forțați vocea), dar nu puteți trece peste ele. Sunt părți importante ale poveștii.
3. Citiți propoziția de la punctul culminant foarte lent și faceți o pauză pentru a fi aprofundată (vedeți mai jos). Citiți ultimele bule de dialog, paginile 56 și 57, extraordinar de lent. (Sfatul 4, Sfaturi generale pentru cititul cu voce tare)

Idei de discuție: În această odă veselă a cititului cu voce tare, îmi place We are in a book!/Suntem într-o carte! în special, pentru că…

1. propune o perspectivă unică și creativă. Cititorul și personajele sunt cumva împreună, privind la și în cartea în care de fapt sunt deja…Cum a făcut Willems asta? Ar fi interesant să vorbim despre această carte în relație cu ideea doamnei Dr. Rudine Sims Bishop, conform căreia cărțile pot fi „Geamuri, Oglinzi și Uși glisante” pentru copii;
2. se dedă cu foarte mare ușurință discutării părților componente ale poveștii: început/mijloc/sfârșit, personaje și voce, cadru, acțiune, conflict și deznodământ;
3. și pentru propoziția profundă de la punctul culminant. Cea mai „sonoră” replică este cea mai șoptită…cel mai mic font, într-o bulă de dialog supradimensionată, cu un simplu mic „.”: „Tot ce vreau e să fiu citit.” Noi cu toții, Gerald. Noi cu toții.

2. Shh! We have a plan/ Șșș! Avem un plan

• Număr de cuvinte: 102
• Limba originală: Engleză
• Autor/Ilustrator: Chris Haughton
• Traducător: Florin Bican
• Editură: Cartea Copiilor
• Anul apariției: 2014 (EN) și 2017 (RO)
• Vârsta sugerată: 0+

Cititori ideali: Cineva care nu se teme să șoptească sau să strige sau să își folosească mușchii faciali și ai degetelor.

Sfat de lectură: Dezvoltați-vă secvențele vocale – „șșș…ȘȘȘ!…avem un plan” și „unu…doi…trei…ȘI” și mențineți-le constante pentru prima jumătate a cărții. În acest fel ajutați ascultătorii să anticipeze și să dezvolte senzația că „am mai fost aici.” Și apoi când schimbați ritmul la secvențele finale, aceștia realizează că urmează să se întâmple ceva diferit…că povestea urmează să se schimbe.

Idei de discuție: 

1) Avem cel puțin 2 tipuri diferite de oameni în această poveste.  Ce fel de oameni? 

2)  Atunci când cel mic îi oferă păsării o bucată de pâine, de ce o face? Din ce alt motiv ar da cineva mâncare unui animal?

3) Autorul propune un citat din Albert Einstein în prefață – „Pacea nu poate fi păstrată cu forța. Poate fi menținută numai prin bună înțelegere.” Ce spune acest citat despre carte sau ce spune această carte despre citat?

4) Arta și culorile din carte sunt excepționale. (Ce albastru!) Recrearea celor 4 personaje din carte și a păsărilor, poate duce la multe idei de creație.

• Să pătrundem mai adânc: Se spune despre cartea lui Haughton că ar fi un tribut adus cărții lui Tomi Ungerer, Cei Trei Tâlhari (1962, publicat la Editura Arthur în 2019). Comparați și contrastați cele două cărți.

3. Fortunately/Din Fericire

• Număr de cuvinte: 149
• Limba originală: Engleză
• Autor/Ilustrator:  Remy Charlip
• Traducător: Veronica Niculescu
• Editură: Frontiera
• Anul apariției: 1964 (EN) și  2017 (RO)
• Vârsta sugerată: 2+

Cititori ideali: Cineva cu o voce plină de culoare, care să nu se plictisească de repetiția din fericire-din nefericire. Iar ultima pagină necesită multă atenție la interpretare și trebuie să fie citită mult mai lent.

Idei de discuție: 

1) Această carte face copiii să râdă cu voce tare, este plină de surprize și dezamăgiri, suișuri și coborâșuri. (Viața o fi la fel?) Povestea imploră să fie spusă mai departe. Cititorul poate cere spontan copiilor să continue povestea lui Ned – „fericire”… „din fericire”. Sau să împărtășească o „fericire/din fericire” din acea zi.

2) Fiecare „fericire” are un „din fericire”?  (Cum ați descrie o persoană care gândește așa?) Fiecare „din fericire” are un „fericire”?   (Cum ați descrie o persoană care gândește așa?)

Să pătrundem mai adânc:  Dați ca temă o compunere/ o poeveste despre „fericire/din fericire”

4. C’est Moi Le Plus Fort/Sunt Cel Mai Puternic

• Număr de cuvinte: 428
• Limba originală: Franceză
• Autor/Ilustrator:  Mario Ramos
• Traducător: Alexandru Gurău
• Editură: Frontiera
• Anul apariției: 2001 (FR) și  2017 (RO)
• Vârsta sugerată: 2+
  

Cititori ideali: Un bărbat cu voce groasă care nu se teme să mimeze vocea Scufiței Roșii.

Sfat de lectură: Cea mai amuzantă carte de citit cu voce tare pe care o știu. Faceți pauze până se oprește râsul. (Ar fi păcat să continuați să citiți și să nu audă nimeni pentru că încă lumea râde). Această carte este presărată cu umilințe încântătoare și poznașe. Cititorul trebuie să le savureze alături de copii. Încetiniți mult la ultima pagină, pentru ca imaginea esențială să poată fi pătrunsă, accentuați și faceți pauză la cuvântul „dragon”, pentru a încheia lent și bâlbâit.

Idei de discuție:

1) Care ar fi definiția acestei cărți pentru „bullying”? 

2) Chiar este lupul cel mai puternic?  Cum convinge pe toată lumea să spună că el este cel mai puternic?  Pe ce i se bazează puterea? 

3) Cine/ce îl pune pe lup la locul lui?  Cine/ce poate pune un bully la locul lui în viața reală? 

Să pătrundem mai dânc:  Citiți următoarea carte, „Eu sunt cel mai frumos”.

 5. Iarna

• Număr de cuvinte: 286
• Limba originală: Romanian
• Autor: Grigore Vieru
• Ilustrator: Veronica Neacșu
• Editură: Cartier
• Anul apariției: 2016 (EN) și 2017 (RO)
• Vârsta sugerată: 2+

Cititori ideali: Orice profesor, bibliotecar, părinte căruia îi pasă.

Sfaturi de lectură:  Citiți textul fără ilustrații, și apoi din nou, arătând ilustrațiile. Ce efect au ilustrațiile Veronicăi Neacșu asupra poveștii scurte a lui Grigore Vieru? Și bucurați-vă de limbă! Eu sunt îndrăgostită de cuvântul „harbuz”!

Idei de discuție: 

1) Ce înseamnă să „tânjești” după ceva?  „Tânjitul” este un sentiment bun sau util, chiar unul care ar trebui stimulat sau păstrat? Sau este un sentiment care dispare când ne satisfacem dorința?

2) Cum este să ne dorim ceva atât de tare? Ceva ce nu putem avea? (Nuța miroase, aude și vede harbuz peste tot.) 

3) V-ați dorit vreodată pepene iarna? 

4) În ziua de azi, putem cumpăra pepene iarna. Este un lucru bun? Este un lucru rău? Ar trebui să cumpărăm pepene iarna doar pentru că putem? Care sunt costurile ascunse ale prezenței pepenelui iarna?

 5) Așa cum Nuța confundă fructul de vară cu sunetele și mirosurile iernii, astăzi există confuzie și între anotimpuri. Această carte ar putea fi o tranziție bună spre discuții despre încălzirea globală/schimbările climatice. Este posibil ca dorințele noastre extra-sezon să fi contribuit la crearea unui mediu unde lucrurile sunt tot mai des disponibile în afara sezonului lor obișnuit? 

6) Ce îți place cel mai mult la iarnă?  Și de ce îți e cel mai dor? 

 6. Nadia, the girl who could not sit still/ Nadia– Fata care nu putea sta locului nicio clipă

• Număr de cuvinte: 962
• Limba originală: Engleză
• Autor: Karlin Gray
• Ilustrator: Christine Davenier
• Traducător: ?
• Editură: DPH
• Anul apariției: 2016 (EN) și 2017 (RO)
• Vârsta sugerată: 5+
  

Cititori ideali: Cineva care era în viață pe când Nadia făcea istoria gimnasticii la Jocurile Olimpice din 1976 și care este dispus să vorbească despre amintirile sale.

Sfat de lectură: Această carte are aproape 1000 de cuvinte, ceea ce este aproape prea mult. Dacă începeți să pierdeți atenția ascultătorilor, aduceți-i înapoi cu o întrebare despre ilustrații etc. Și încercați să citiți punctul culminant de parcă ați fi acolo, iar Nadia tocmai a primit primul 10 din istorie, dar acesta pare a fi un 1. Ce moment!  

Întrebări de discuție: 

1) Cum te face să te simți această poveste? Cu privire la țara ta? La istoria ta, la poporul tău? 

2) Ce poți/putem învăța azi din povestea Nadiei?

3) Cum s-a terminat povestea Nadiei? A continuat să fie curajoasă și să încalce regulile? 

4) Cum ar fi fost sau arătat această poveste dacă era scrisă sau ilustrată de români? Cu alte cuvinte, este această poveste pe cât de adevărată se poate?

Să pătrundem mai adânc: Priviți împreună filmarea cu Nadia la Jocurile Olimpice din 1976.

Sfaturi generale pentru cititul cu voce tare:

1. Întoarceți cartea spre ascultător. Ilustrațiile și textul sunt inseparabile în cărțile cu imagini. Cartea ilustrată trebuie întoarsă pentru ca ascultătorii să absoarbă povestea pe jumătate din ce aud și jumătate din ce văd.
2. Exersați. Citiți cu voce tare aceste povești cel puțin o dată înainte. Dacă sunteți pregătiți veți citi mult mai bine.
3. Zăboviți. Este mereu important să citiți lent când citiți cu voce tare, dar este și mai important când aveți doar 102 cuvinte de citit. (Le puteți citi într-un minut sau în 6). În cărțile scurte cu ilustrații, acestea din urmă spun jumătate de poveste. Lăsați ochii ascultătorilor să zăbovească asupra ilustrațiilor puțin, în timp ce avansați încet cu povestea. În cărțile ilustrate scurte, fiecare cuvânt are importanță dublă, fiecare ilustrație este parte din poveste, iar pauzele, liniștea/spațiile și întoarcerea paginilor ajută la spunerea poveștii. Lungiți experiența. Savurați-o lent pentru a avea un impact mai mare asupra ascultătorilor voștri.
4. Nu vă temeți de liniște. Pauzele pot avea un rol în crearea suspansului, emoției, umorului și în crearea unei amintiri și senzații de conectare la experiență.

a) Când citiți ceva amuzant, asigurați-vă că faceți o pauză până se oprește râsul. Am asistat la multe situații în care adulții continuau să citească în timp ce încă se râdea. Până s-au oprit din chicotit, ascultătorii au pierdut 2-3 propoziții, adică o porțiune considerabilă din cele 256 de cuvinte ale poveștii.

b) Permiteți prelungirea unei liniști inconfortabile – nu prea lungă, dar mai lungă decât v-ați dori – pentru ca o propoziție emoționantă sau punctul culminant să fie absorbite. Poate fi inconfortabil pentru dumneavoastră, dar are două efecte: 1) respectă ascultătorii atenți care recunosc singuri profunzimea și complexitatea propoziției și ar vrea să o digere puțin și 2) are rolul unei invitații tăcute pentru ceilalți să asculte mai atent…poate ceva face ca această propoziție să fie mai importantă decât altele. (Această „pauză inconfortabilă” după o replică importantă este mult mai eficientă decât dacă cititorul s-ar opri și ar spune „Acum ascultați aici.”)

5. Citiți ultima replică din poveste dureros de lent. Astfel puteți finaliza povestea lăsând ascultătorilor o senzație de piele de găină, indiferent de poveste, și grupul este informat că s-a ajuns la sfârșitul poveștii, fără ca cititorul să trebuiască să încheie cu un „Sfârșit!” stângaci.

Acest proiect este co-finanțat din Programul de Educație, Burse, Ucenicie și Antreprenoriatul Tinerilor în România, finanţat prin Granturile SEE 2014-2021 Incluziunea înseamnă învățare pentru toți – Working together for an inclusive Europe.

Granturile Spațiului Economic European (SEE) și Norvegiene reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din Estul și Sudul Europei și statele baltice.